Partidul de guvernământ folosește suferința unor foști deținuți politic pentru jocuri politice împotriva lui Augustin Lazăr și a președintelui Klaus Iohannis.
Procurorul general al României uită în mod convenabil de rolul său (chiar dacă nu cel mai mare) în aparatul de represiune împotriva deținuților politic și se folosește de dosarul revoluției pentru a puncta la imagine.
Președintele statului se folosește de deținuți și de date simbolice din istoria recentă pentru a încerca să-și facă imagine în campanie electorală. După care, într-o mișcare și mai penibilă, amână evenimentul.
CNSAS este condus politic, depinde de informațiile predate (sau nu) de serviciile secrete, are mai mulți angajați care au lucrat în trecut la aceleași servicii secrete (după care și-au descoperit pasiunea pentru istoria recentă) sau colaborează îndeaproape cu foștii ofițeri ai Securității, funcționează extrem de lent dintotdeauna și a avut atribuțiile modificate și ciuntite în funcție de interesele unor oameni politici de-a lungul anilor.
IICCMER a devenit prizoniera unui om care a amenințat că va suna la Guvern să ceară desființarea instituției dacă el nu mai este conducător suprem, dar care o anihilează complet și o folosește exclusiv ca sursă de venit. (Pe margine, cei care au folosit-o la rândul lor pentru scopuri pur personale se bucură ipocrit.)
Suntem la fel de departe de un muzeu al comunismului.
Foștii deținuți politic se duc, unul câte unul, la Dumnezeu.
Bună ziua. Suntem în 2019 și serbăm 30 de ani de la căderea comunismului.
